Autism versus autist

Oamenii care crează aceste denumiri  îşi iubesc copiii. De ce contează ce cuvânt folosesc? Am văzut oameni care consumă mult timp şi multă energie încercând să facă oamenii să folosească cuvântul „adecvat”.  Am cunoscut oameni  care sunt ofensaţi atunci când este folosit cuvântul „greşit” . Faptul interesant este următorul:  Nu întotdeauna cuvântul care deranjează oamenii este acelaşi.  Sunt mai mulţi oameni de acord cu eliminarea cuvântului „autist”, deoarece ei simt că asta spune că „autismul este parte din cine este copilul nostru.” Dar acum, autismul este parte din cine sunt copiii noştri.  (Nu înseamnă nimic legat de viitor – doar prezent).

Dacă nu am fi judecat asta, nu am încerca să oprim  oamenii din a ne aminti. De fapt, de aceea sunt oameni – deseori  care au autism – cărora li se pare dezagreabil  să fie numiţi “persoană cu autism” , şi vor să fie numiţi autişti deoarece sunt mândri de asta – ceea ce este, să recunoaştem al naibii de minunat.  Cât despre mine, din adâncul inimii…până la esenţa fiinţei mele… nu îmi pasă. Cuvântul pe care oamenii îl folosesc nu înseamnă nimic pentru mine. Modul în care oamenii tratează copiii şi adulţii cu autism este ceea ce contează. Oferindu-le oamenilor uneltele pentru a se conecta cu copiii lor, este ceaa ce face diferenţa.  Să ne petrecem timpul  ajutandu-ne copiii,mai degrabă, decât să aplicăm coduri de exprimare arbitrară.

Autismul se poate corecta

Autismul este considerat o tulburare pe care persoanele o au întreaga viaţă. Există, însă, copii care îşi modifică diagnosticul pe măsură ce cresc. Sunt copii care au rezultate bune pe partea de achiziţii şi sunt asemenea copiilor de vârsta lor.

Cu toate acestea, la o evaluare atentă, sunt observate anumite trăsături particulare autismului. Printre acestea se numără ticurile verbale, mici deficienţe în aria socială, sau folosirea unor expresii neobişnuite.

Într-o cercetare în care s-au examinat aspecte ale limbajului, s-a descoperit faptul că acest limbaj mai puţin obişnuit este mai rar întâlnit la copiii cu rezultate bune, decât în cazul celor cu autism care nu au acelaş progres.  De asemenea, s-a observat tendinţa de a se corecta, ei fiind conştienţi de greşeală.
https://spectrumnews.org/opinion/children-who-outgrow-autism-show-language-peculiarities/

Deficitul de atenție poate masca autismul

Un studiu recent atrage atenţia către efectul pe care ADHD-ul îl poate avea în unele cazuri asupra diagnosticării cu TSA. S-a descoperit că deficitul de atenţie poate masca autismul, atunci când copiii au ambele tulburări. Mulţi dintre ei au fost diagnosticaţi cu autism în medie cu patru ani mai târziu, spre deosebire de copiii care aveau doar TSA. 
Simptomele de ADHD sunt: hiperactivitatea, impulsivitatea şi lipsa de concentrare. Tulburarea de spectru autist, poate prezenta simptome similare, copiii fiind astfel diagnosticaţi cu ADHD.
Concluziile studiului s-au bazat pe date obţinute de la părinţi, nu pe diagnostice verificate.Cu toate acestea, este susţinută ipoteza conform căreia deficitul de atenţie poate pune în umbră autismul.  
Dacă rezultatele rămân în acest format, pentru a evita întârzierea diagnosticării cu TSA, este necesară luarea în considerare a unei modificări în ceea ce priveşte modalitatea de a aborda ADHD-ul. https://spectrumnews.org/news/attention-deficit-may-mask-autism-delay-diagnosis/

Beneficiile cititului la copiii cu autism

https://spectrumnews.org/news/reading-remedy-prompts-brain-dialogue-in-children-with-autism/

Majoritatea copiilor cu tulburare de spectru autist întâmpină probleme la nivelul înţelegerii unui text sau a unei situaţii. Un tratament propus de cercetători ce vine în această  direcţie este un antrenament ce se bazează pe citit şi imagini în legătură cu textul lecturat. În cadrul unui studiu, timp de zece săptămâni, 4 ore în fiecare zi, terapeuţii au antrenat 16 copii cu imagini pentru a înţelege textul citit. De exemplu, copilul învăţa să îşi imagineze o imagine pentru a reprezenta cuvinte, apoi să îi descrie culorile, mărimea şi forma.

Această terapie este potrivită pentru copiii care citesc corect, dar care întâmpină dificultăţi pe partea de înţelegere a textului. Terapia îmbunătăţeşte semnificativ conexiunile între ariile creierului şi gradul de înţelegere a textului citit.

Vaccinurile nu provoacă modificări, nici la nivelul creierului, nici la nivel comportamental

http://www.newsweek.com/anti-vaxxers-accidentally-fund-study-showing-theres-no-link-between-autism-and-379245

Vă prezint un articol recent care oferă informaţii dintr-un studiu în care s-a cercetat relaţia dintre autism şi vaccinuri. Datorită faptului că nu există o bază dovedită ştiinţific care să susţină prezenţa legăturii dintre vaccinuri şi autism, o organizaţie a finanţat o cercetare cu scopul de a demonstra acest fapt. Susţinătorii care se opun vaccinului au argumentat faptul că un element din compusul vaccinului, şi anume thimerosalul ar fi răspunzător de declanşarea acestei tulburări. Cu toate că thimerosalul a fost îndepărtat din cele mai multe vaccinuri la sfârșitul anilor ‘90, s-a dorit studierea efectelor sale asupra sănătăţii prin intermediul cercetării prezente.

În urma studiului, s-a ajuns la concluzia că vaccinurile nu  provoacă modificări,  nici la nivelul creierului, nici la nivel comportamental.

O echipă de cercetători şi dezvoltatori de software au realizat o aplicaţie ce poate fi folosită pentru a colecta informaţii despre copiii cu tulburare de spectru autist

http://today.duke.edu/2015/10/autismbeyond Ataşez articolul în engleză şi traducerea, deoarece mi se pare o informaţie inovatoare.

O echipă de cercetători şi dezvoltatori de software au realizat o aplicaţie ce poate fi folosită pentru a colecta informaţii despre copiii cu tulburare de spectru autist şi alte tulburări de dezvoltare.

Beneficiile acestei aplicaţii constau în modalitatea accesibilă prin care pot fi recoltate informaţiile şi feedback-ul primit de părinţi din partea specialiştilor.

De asemenea, poate ajuta la depistarea tulburării de spectru autist, crescând astfel şansele unei intervenţii timpurii.

Intervenția în tulburarea de spectru autist stimulează creierul pentru a crește

„Câştigătorul premiului Nobel, Albert Einstein, tatăl relativităţii, este considerat una dintre cele mai extraordinare minţi a tuturor timpurilor, dar ca copil a fost departe de a fi briliant. De fapt, oamenii de ştiinţă, acum acceptă faptul că Einstein avea o semnificativă tulburare de învăţare, care astăzi ar fi diagnosticată cu ADHD sau/şi dislexie” - Dr. Robert Melillo.

Exemplul lui Albert Einstein ilustrează cel mai bine puterea creierului uman. Creierul nostru este unic. Are capacitatea de a folosi mediul înconjurător, cele mai simple elemente care ne înconjoară pentru a se dezvolta.

Acelaşi principiu foloseşte şi intervenţia în tulburarea de spectru autist. Stimulează creierului pentru a creşte, a se dezvola. În funcţie de necesitatea fiecărui copil, este construit un program individualizat, în cadrul căruia intervenţia se realizează cu o anumită frecvenţă, durată şi intensitate.

”Fără o stimulare adecvată, creierul copilului suferă...” - Dr. Robert Melillo

Lipsa stimulării, sau o intervenţie care nu este în acord cu nevoile copilului va afecta dezvoltarea creierului. Intervenţia în tulburarea de spectru autist începe cu o evaluare adecvată. Pe baza evaluării se clădeşte planul de intervenţie, care este diferit de la copil la copil, deoarece şi nevoile acestuia sunt diferite

Primele simptome de autism apar în jurul vârstei de 2 ani

Cercetătorii din acest domeniu sunt îngrijoraţi cu privire la vârsta târzie la care sunt diagnosticaţi copiii cu autism, în ciuda faptului că primele simptome apar în jurul vârstei de 2 ani.

În această tulburare important
este ca diagnosticarea să se realizeze cât mai devreme, pentru ca intervenţia să înceapă timpuriu. Trăsăturile tulburării de spectru autist diferă de la un copil la altul, iar diagnosticarea precoce poate depinde de intensitatea manifestărilor tulburării şi măsura în care acestea îngrijorează părinţii.

Consider că problema diagnosticării târzii poate dispărea, iar copiii pot beneficia de intervenţie la momentul potrivit. Este nevoie de o conştientizare a trăsăturilor specificice acestei tulburări şi a beneficiilor pe care terapia adecvată le poate aduce. Astfel, părinţii pot recunoaşte trăsăturile şi pot cere ajutor specializat pentru tratament timpuriu.

Incidența autismului este în creştere

„Acum 10 ani, puteai trece prin viaţă fără să auzi de copii cu autism. Astăzi, e ceva neobişnuit dacă nu cunoşti unul” - Dr. Robert Melillo

Aşa cum menţionează dr Melillo, incidența autismului este în creştere. Statisticile internaţionale declară o creştere alarmantă şi afectează de două ori mai mulţi băieţi decât fete. Autismul afectează copilul în plan funcţional pe întreaga durată a vieţii. De aceea este importantă intervenţia adecvată, începută timpuriu, pentru ca recuperarea să se realizeze la un nivel optim pe toate ariile de dezvoltare.

„Creierul se poate schimba” - Dr. Robert Melillo

Este bine cunoscută abilitatea creierului de a se schimba. Acest lucru se întâmplă ca urmare a unei acţiuni, a unei activităţi, ce asigură stimulare necesară creierului pentru dezvoltarea de noi conexiuni. În cazul copiilor cu tulburare de spectru autist acest proces poate întâmpina dificultăţi. Important este să cunoaşte faptul că prin activitatea potrivită, la momentul potrivit putem depăşi aceste probleme.

Video despre autism

Copiii cu risc înalt de autism – identificare și intervenție preventivă

Maria-Cristina Nedelcu – Asistent social / psiholog – Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Simona-Alexandra Geacăr – Psiholog clinician în supervizare – Cabinet individual de psihologie Nedelcu Maria Cristina

Rezumat

Tulburările din spectrul autist (TSA) au devenit din ce în ce mai frecvente în rândul copiilor, ducând la efecte negative atât asupra indivizilor, cât și a societății per ansamblu.

În încercarea de a trata această tulburare mai eficient, cercetătorii au început să identifice copiii cu risc crescut și să implementeze programe create în mod special pentru intervenția timpurie. Deși rezultatele provin din studii pilot, ele sunt promițătoare și ar putea fi cheia unui tratament mai eficient și a unei calități de viață mai bune, atât pentru copiii afectați, cât și pentru familiile acestora și societate. Frații copiilor diagnosticați cu TSA, copiii născuți prematur sau copiii cu semne timpurii de autism și alții, ar putea fi incluși, în viitorul apropiat, în programe pe termen scurt, în speranța prevenirii unui diagnostic cu TSA... CONTINUARE

Copiii cu autism

Copiii cu risc înalt de autism – identificare și intervenție preventivă

Maria-Cristina Nedelcu – Asistent social / psiholog – Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia 

Simona-Alexandra Geacăr – Psiholog clinician în supervizare – Cabinet individual de psihologie Nedelcu Maria Cristina

Rezumat

Tulburările din spectrul autist (TSA) au devenit din ce în ce mai frecvente în rândul copiilor, ducând la efecte negative atât asupra indivizilor, cât și a societății per ansamblu. În încercarea de a trata această tulburare mai eficient, cercetătorii au început să identifice copiii cu risc crescut și să implementeze programe create în mod special pentru intervenția timpurie. Deși rezultatele provin din studii pilot, ele sunt promițătoare și ar putea fi cheia unui tratament mai eficient și a unei calități de viață mai bune, atât pentru copiii afectați, cât și pentru familiile acestora și societate. Frații copiilor diagnosticați cu TSA, copiii născuți prematur sau copiii cu semne timpurii de autism și alții, ar putea fi incluși, în viitorul apropiat, în programe pe termen scurt, în speranța prevenirii unui diagnostic cu TSA.

Date recente arată că unul din șase copii din SUA este diagnosticat cu o tulburare de dezvoltare, mergând de la dizabilități mai ușoare, precum tulburările de limbaj, până la unele mai severe, precum cele intelectuale, paralizia cerebrală și autismul; mai mult, s-a înregistrat o prevalență în creștere a tulburărilor din spectrul autist în rândul copiilor, 1 din 68 de copii fiind diagnosticat cu această afecțiune [1]. Același Centers for Disease and Prevention informează că tulburările din spectrul autist (TSA) afectează oameni din toate rasele și grupurile socio-economice.

Prevalența în creștere și gradul de afectare în ceea ce privește funcționarea socială a acestor indivizi, duc la urmări dramatice pentru stat sau sistemele de sănătate. De exemplu, costurile naționale pentru sprijinirea copiilor diagnosticați cu această tulburare se ridică la aproximativ $61 miliarde în SUA și la aproximativ $4,5 miliarde în Marea Britanie, în timp ce pentru adulți sumele sunt și mai ridicate – aproximativ $180 miliarde și respectiv $44 miliarde [2].

Deoarece nu există o vindecare pentru TSA, iar boala nu poate fi detectată înainte de naștere, cercetătorii au încercat să găsească metode nu numai pentru oferirea unui tratament mai bun persoanelor deja diagnosticate, dar și pentru prevenirea apariției sau pentru scăderea severității simptomelor, reducând prin urmare povara asupra bugetelor naționale.

Descoperirea persoanelor cu risc înalt

Una dintre metodele prin care această povară poate fi redusă este prin identificarea acelor indivizi cu risc înalt să dezvolte tulburarea și supunerea acestor populații unor proceduri de screening mai meticuloase, în speranța de a diagnostica și trata afecțiunea mai timpuriu.

Însă cine prezintă un risc crescut de TSA? Anumite studii au identificat unele categorii mai vulnerabile la manifestarea simptomelor de autism. De exemplu, băieții au un risc mai crescut de TSA decât fetele, cu un raport de 3,2 - 7,6 persoane de sex masculin la una de sex feminin, conform unui studiu [3].

Alți oameni cu un risc crescut de TSA sunt copiii născuți prematur. Acest aspect se referă cu precădere la copiii născuți foarte timpuriu, înainte de 26 de săptămâni de sarcină, acești copii prezentând un risc crescut pentru simptome de TSA și pentru un diagnostic în copilăria mijlocie [4]. În acest studiu, 8% din copii născuți foarte timpuriu au fost diagnosticați cu această afecțiune.

Un alt factor de risc este diagnosticul cu alte tulburări de dezvoltare. Acest aspect se referă la alte boli rare, care par să crească riscul de a fi diagnosticat și cu TSA, incluzând printre altele Sindromul X fragil, tulburările neurocutanate – scleroza tuberoasă, fenilcetonuria, sindromul alcoolismului fetal, sindromul Angelman, sindromul Rett sau sindromul Smith-Lemli-Opitz [5].

Vârsta părinților pare să fie de asemenea asociată cu un risc crescut de simptome de TSA la copii. O creștere cu 10 ani în vârsta maternă a fost asociată cu o creștere de 38% în raportul de șanse pentru dezvoltarea autismului, în timp ce o creștere de 10 ani în vârsta paternă a fost asociată cu o creștere de 22% [6]. Mărimea acestui efect a fost mai mare în rândul primilor născuți în comparație cu copiii născuți ulterior. Totuși, un studiu mai recent efectuat în cinci țări (Danemarca, Israel, Norvegia Suedia și Australia de vest) pe 5 766 794 de copii născuți între 1985 și 2004 și pe 30 902 de copii cu TSA, a arătat că o vârstă mai înaintată a mamei și a tatălui era asociată cu un risc relativ mai crescut de TSA, la fel ca și vârsta fragedă a mamei, ori cuplurile cu diferențe mari în ceea ce privește vârsta parentală, în sensul unei diferențe mari de vârstă între părinți [7]. Autorii aceluiași studiu sugerează că o vârstă avansată a tatălui poate contribui per ansamblu mai mult la risc decât creșterea vârstei mamei. Cei care au o soră sau un frate diagnosticat cu TSA prezintă și ei un risc crescut de TSA [8]. Studii epidemiologice arată că 2-8% din rudele copiilor cu TSA vor fi diagnosticate cu TSA, în timp ce există o concordanță de 60% în ceea ce privește autismul clasic la gemenii monozigoți, comparativ cu 0 la cei dizigoți [9]. Totuși, studii mai recente arată o prevalență și mai crescută la frații sau surorile celor deja diagnosticați. Autorii unui studiu efectuat pe 664 de copii cu un frate sau o soră diagnosticați cu TSA au descoperit că 18,7% din copii au dezvoltat afecțiunea, vârsta copilului la înscrierea în studiu, genul și nivelul de funcționare a rudei mai mari, precum și alți factori demografici nefiind predictori ai TSA [10].

Intervenția timpurie ca măsură preventivă

Intervenția timpurie a avut rezultate promițătoare cu privire la dezvoltarea copiilor diagnosticați cu TSA. Una dintre metodele de intervenție care par să aibă rezultate este intervenția bazată pe Early Start Denver Model (ESDM) – într-un studiu pilot, un grup de cercetători au testat un tratament de intensitate scăzută de 12 săptămâni la copii cu vârste cuprinse între 7 și 15 luni, având ca rezultat o frecvență mai scăzută de copii diagnosticați cu TSA comparativ cu un grup alcătuit din copii cu simptome similare, care nu au beneficiat de tratament [11].

Un alt tip de intervenție este Pivotal Response Treatment (PRT) care pare să crească frecvența comunicării funcționale la copiii foarte mici, cu risc înalt de autism [12]. Deși cercetătorii au început de curând să obțină rezultate în această zonă, progresele înregistrate până acum sunt promițătoare și pot ajuta la schimbarea ratelor de prevalență în rândul copiilor.

Concluzii

Anumiți copii au un risc mai crescut de a fi diagnosticați cu TSA. Din fericire, mulți din aceștia pot fi identificați de timpuriu și, având în vedere progresele constante din această zonă, pot beneficia de programe de intervenție timpurie, care ar putea nu numai să scadă simptomatologia și să recupereze decalajul în dezvoltare, dar și să prevină un diagnostic cu TSA.

Astfel, copiii cu risc înalt ar putea duce vieți complet funcționale, fără nevoia de asistență de durată, ar putea obține locuri de muncă și ar putea forma și menține relații interpersonale.

Mai mult, atunci când sunt luate în calcul costurile, este posibil ca intervențiile scurte și de intensitate scăzută, adeseori implementate cu ajutorul părinților, să implice o investiție financiară mai scăzută decât un program implementat de-a lungul a zeci de ani și, uneori, pe parcursul întregii vieți, zilnic și care necesită unul sau mai mulți specialiști înalt calificați.

Deși scopul nu este acela de a elimina autismul sau calitățile asociate cu TSA, care conferă unicitate indivizilor, astfel de intervenții ar putea îmbunătăți calitatea vieții atât pentru copiii afectați, cât și pentru familiile acestora.

[1] Centers for Disease Control and Prevention, “Facts About ASDs,” CDC - Facts about Autism Spectrum Disorders - NCBDDD, 2015. [Online]. Available: http://www.cdc.gov/ncbddd/autism/facts.html. [Accessed: 05-Jul-2015].

[2] N. Ostrow, “Autism Costs More Than $2 Million Over Patient’s Life,” Bloomberg.com, 2014. [Online]. Available: http://www.bloomberg.com/news/articles/2014-06-09/autism-costs-more-than-2-million-over-patient-s-life. [Accessed: 05-Jul-2015].

[3] Autism and Developmental Disabilities Monitoring Network Surveillance Year 2006 Principal Investigators, CDC, “Prevalence of autism spectrum disorders - Autism and Developmental Disabilities Monitoring Network, , United States, 2006,” MMWR Morb. Mortal. Wkly. Rep., vol. 56, pp. 1–11, 2009.

[4] S. Johnson, C. Hollis, P. Kochhar, E. Hennessy, D. Wolke, and N. Marlow, “Autism spectrum disorders in extremely preterm children,” J. Pediatr., vol. 156, no. 4, pp. 525–531.e2, Apr. 2010.

[5] C. P. Johnson and S. M. Myers, “Identification and Evaluation of Children With Autism Spectrum Disorders,” Pediatrics, vol. 120, no. 5, pp. 1183–1215, Nov. 2007.

[6] J. K. Grether, M. C. Anderson, L. A. Croen, D. Smith, and G. C. Windham, “Risk of Autism and Increasing Maternal and Paternal Age in a Large North American Population,” Am. J. Epidemiol., vol. 170, no. 9, pp. 1118–1126, Nov. 2009.

[7] S. Sandin, D. Schendel, P. Magnusson, C. Hultman, P. Surén, E. Susser, T. Grønborg, M. Gissler, N. Gunnes, R. Gross, M. Henning, M. Bresnahan, A. Sourander, M. Hornig, K. Carter, R. Francis, E. Parner, H. Leonard, M. Rosanoff, C. Stoltenberg, and A. Reichenberg, “Autism risk associated with parental age and with increasing difference in age between the parents,” Mol. Psychiatry, Jun. 2015.

[8] P. J. Asherson and S. Curran, “Approaches to gene mapping in complex disorders and their application in child psychiatry and psychology,” Br. J. Psychiatry J. Ment. Sci., vol. 179, pp. 122–128, Aug. 2001.

[9] R. Muhle, S. V. Trentacoste, and I. Rapin, “The genetics of autism,” Pediatrics, vol. 113, no. 5, pp. e472–486, May 2004.

[10] S. Ozonoff, G. S. Young, A. Carter, D. Messinger, N. Yirmiya, L. Zwaigenbaum, S. Bryson, L. J. Carver, J. N. Constantino, K. Dobkins, T. Hutman, J. M. Iverson, R. Landa, S. J. Rogers, M. Sigman, and W. L. Stone, “Recurrence Risk for Autism Spectrum Disorders: A Baby Siblings Research Consortium Study,” Pediatrics, pp. peds.2010–2825, Aug. 2011.

[11] S. J. Rogers, L. Vismara, A. L. Wagner, C. McCormick, G. Young, and S. Ozonoff, “Autism Treatment in the First Year of Life: A Pilot Study of Infant Start, a Parent-Implemented Intervention for Symptomatic Infants,” J. Autism Dev. Disord., vol. 44, no. 12, pp. 2981–2995, Sep. 2014.

[12] A. M. Steiner, G. W. Gengoux, A. Klin, and K. Chawarska, “Pivotal Response Treatment for Infants At-Risk for Autism Spectrum Disorders: A Pilot Study,” J. Autism Dev. Disord., vol. 43, no. 1, pp. 91–102, Jan. 2013.

Autism Speaks

Autism Speaks - CAREGIVER NEEDS SURVEY

Consimţământul participantului

Dragă părinte / îngrijitor,

Asociația Română de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului și a Profesiilor Asociate (ARPCAPA), în parteneriat cu Autism Speaks (www.autismspeaks.org), desfășoară un sondaj pentru a înțelege nevoile copiilor cu autism, provocările și dificultățile întâmpinate de aceștia și de familiile lor, în căutarea și obținerea de asistență. 

Deși nu există un beneficiu imediat al participării dumneavoastră, rezultatele acestui sondaj vor fi folosite pentru cercetarea și planificarea unor măsuri adecvate pentru îmbunătățirea îngrijirii și a serviciilor disponibile pentru copiii afectați de autism și pentru familiile lor. 

Nu anticipăm niciun risc asociat participării dumneavoastră, în afara celor asociate vieții cotidiene. 

Autism Speaks – CAREGIVER NEEDS SURVEY

Dacă sunteți de acord să participați, completarea sondajului va dura aproximativ 30 până la 45 de minute. Vă rugăm să citiți întrebările și răspunsurile cu atenție. Vă rugăm să nu săriți nicio întrebare, relevantă pentru situația dumneavoastră, întrucât orice informație pe care o furnizați este foarte importantă! 

Participarea este voluntară și sondajul este anonim! 

Dacă aveți orice întrebare sau nelămurire, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați în orice moment.

Psih. Maria Cristina (Crina) Nedelcu - tel: 072-307-0844

Dr. Cristina Geanina Anghel - tel: 072-336-7954

Dr. Florina Rad - tel: 074-206-9652

Dr. Liana Kobylinska - tel: 072-689-2131

Dr. Ilinca Mihăilescu: tel 072-677-8518

Coordonator: Prof. Dr. Iuliana Dobrescu

**********

Am citit informațiile de mai sus și am primit răspunsuri la orice întrebare pe care am adresat-o. Consimt să particip la acest studiu.

Pentru accesarea sondajului online, dați click pe:

Autism Speaks – CAREGIVER NEEDS SURVEY

Curs autism

Asociația FORMAPSYBLUE

CURS DE FORMARE COMPLEMENTARĂ

ÎN

EVALUARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOTERAPEUTICĂ

LA COPII CU TULBURARE  DE SPECTRU AUTIST

Bucureşti, Baia Mare, Arad, Piteşti

Conceptul programului:

Programul de formare complementară cu durata de 2 ani este conceput pentru a oferi o fundamentare ştiinţifică în domeniul psihologiei clinice, privind evaluarea și intervenția specifică pentru copilul diagnosticat cu Tulburare de Spectru Autist. Formatorii îşi propun să ofere şi să asigure un bagaj de cunoştinţe declarative şi procedurale, care să asigure participanţilor o activitate eficientă în domeniu.

Discipline din curriculumul programului:

A.    Tulburare de Spectru Autist

B.     Evaluare la copii cu  Tulburare de Spectru Autist

C.     Intervenții psihoterapeutice la copii cu Tulburare de Spectru Autist

D.    Autocunoaștere

E.     Cadrul legislativ din România pentru depistarea și tratarea copiilor cu Tulbuare de Spectru Autist

Cadre specialiste din echipa programului:

Prof. Dr. Iuliana Dobrescu – medic psihiatru, psihoterapeut și supervizor pe psihoterapie
Psih. Daniela Hiera – psiholog clinician principal şi supervizor pe clinică
Psih.Viorica Păun –  psiholog principal cercetător şi supervizor pe clinică
Dr. Raluca Grozăvescu – medic psihiatru, psihoterapeut și supervizor pe psihoterapie
Psih. Denisa Maican – psiholog clinician principal și supervizor pe clinică

Invitați specialiști din echipa programului:

Psih. sp. drd. Maria-Cristina Nedelcu

Dr. Florina Rad

Dr. Cristina Anghel

Dr. Laura  Mateescu

Psih. Raluca Nica

Grupuri ţintă:

Psihologi absolvenţi ai unei instituţii de învaţământ superior, care doresc să-şi desfăşoare activitatea în domeniul clinic, celor care lucrează în unităţi sanitare, psihologilor clinicieni cu treaptă de specializare practicant în supervizare, care doresc să promoveze în treapta autonom, psihologilor care lucrează în centre de plasament, psihologilor încadraţi în centrele de sănătate mentală sau secţiile de psihiatrie, neuropsihiatrie infantilă, medicină internă, chirurgie, oncologie, pediatrie, neurologie, pneumologie, boli infecţioase, asistenți sociali, absolvenți de psihopedagogie specială, medici.

     

Descrierea cursului:  

Cursul de formare de bază în  „EVALUARE ȘI INTERVENȚIE PSIHOTERAPEUTICĂ LA COPII CU TULBURARE  DE SPECTRU AUTIST”  a fost conceput de către formatori într-un format de:  500 de ore pregătire teoretică și practică, 50 de ore cunoaștere personală, în total: 550 ore.

După primul an de studiu se eliberează certificat de absolvire și foaie matricolă pentru un an de specializare în Psihologie clinică.

La finele celui de al doilea an al formării complementare se eliberează un alt certificat și foaie matricolă, ce atestă absolvirea întregului curs.

            

Taxa pentru curs este de: 6 000 ron

           

Criterii de admitere:

• interviu;
• achitarea taxei pentru minim un modul în contul Asociaţia Formapsyblue, deschis la: Banca Transilvania: 

           RO 69 BTRL RON CRT 0201354701

Termen depunere dosar: 15 septembrie 2015

Dosarele conţin obligatoriu următoarele  acte:

• Cerere de înscriere;
• Copie xerox după următoarele acte: carte de identitate, certificat de căsătorie/divorţ (dacă este cazul);
• Copie legalizată: certificat naştere, diploma de licenţă şi foaia matricolă; 
• Cazier judiciar;   
• Adeverinţă medicală;
• Alte acte: copii adeverințe, diplome de participare la workshop, simpozion, conferinţă, alte formări de bază sau de pregătire continuă, complementară etc. (dacă este cazul);
• CV actualizat;
• 2 fotografii tip legitimație;
• 2 copii xerox

Relații și înscriere:

psih. Luminița CRISTEA - tel: 072-001-3173

                e-mail:
luminita_cristea2000@yahoo.com,
formapsyblue@yahoo.com

psih. Emilia COCIȘ - tel: 072-424-9480

                 e-mail:
emiliacocis@yahoo.com,
formapsyblue@yahoo.com