14 martie 2020

Diagrama Dezvoltării Sociale- Proiectul IMPACT




Tabel 1.1 Diagrama Dezvoltării Sociale
Etapa Socială
Descriere
Implicare receptivă
-          Se uită la dvs  și zâmbește în timpul jocului față în față
-          Rămâne cu dvs când îl antrenați la joc
-          Zâmbește înapoi când îi zâmbiți
Implicare reciprocă
-          Are contact vizual, râs, vocalize pentru a menține jocul față în față
-          Repetă sunetele sau le face împreună cu dvs
Atenție comună coordonată
-          Se uită la un obiect și apoi înapoi la dvs în timpul unei activități comune
-          Folosește contactul vizual, râsul și vocalizele pentru a se angaja împreună cu dvs la joc
Răspuns la atenția comună
-          Răspunde când îi arătați ceva
-          Răspunde cererii la rând
Inițierea atenției comune
-          Dă, arată sau impărtășește obiecte
-          Începe să se joace pe rând cu jucării sau obiecte

Încercați asta acasă!
Dacă copilul...
Dvs puteți...
Trezirea
Stă întins în pat când se trezește
-          Stați și dvs cu el și prefăceți-vă că dormiți
-          Acoperiți-vă cu o pătură și exagerați cu sforăitul
-          Brusc prefăceți-vă că vă treziți. Ridicați-vă din pat, întindeți-vă mâinile și spuneți tare „TREZIREA!!”
-          Alternați dormitul și trezirea atâta timp cât copilul arată interes
Cântece/Jocuri sociale
Cântă sa vă ascultă când cântați
-          Cântați câteva versuri, apoi puneți pauză și mențineți o privire care așteaptă o reacție pentru a vedea dacă copilul vă dă orice indicație că ar trebui să continuați
-          Cântați melodii care includ gesturi sau mișcări, precum „Dacă vesel se trăiește”, „Bate vântul frunzele”, „Autobuzul”
Se joacă cucu-bau
Ascundeți-vă fața cu o eșarfă și vedeți dacă face vreun efort să o dea deoparte și spuneți „cucu-bau!”
Se joacă de-a gâdilatul
Gâdilați copilul, apoi folosiți gesturi pentru a indica faptul că îl veți gâdila din nou. Așteptați o privire care așteaptă pentru a vedea dacă își dorește să fie gâdilat în continuare.
Jocul cu jucării
Jocul cu păpușa
-          Exagerați emoțiile care pot apărea în timpul jocului
-          Dacă păpușa cade și este „rănită”, prefăceți-vă că plângeți și spuneți „o, nu!”
Jocul cu construit un pod din cuburi
Când podul cade exagerați gesturile prin a pune mâinile la față și exclamați „o, nu!”
Jocul cu mașinile
Prefăceți-vă că mașinile fac accident și exagerați gesturile punând mâna la față și exclamând „o, nu!!”
Povești
Cititul unei cărți
-          Acționați scurt conținutul paginii folosind gesturi exagerate. De exemplu, dacă este o poză cu o pasăre, prefăceți-vă că sunteți o pasăre, dacă este o imagine cu mâncare, prefăceți-vă că mâncați pagina
Timpul mesei
Gustare
-          Gustați o bucățică din ceea ce mănâncă și exagerați gustul acesteia prin gesturi și expresii faciale(vă lingeți buzele, frecați burta, spuneți „yummy!”)
-          Luați o bucățică dintr-o mâncare pe care copilul nu o place și spuneți „yucky!
-          Alternați între yummy și yucky atâta timp cât copilul arată interes
Baia
Timpul pentru baie
-          Spălați pe rând câte o parte a corpului și exagerați gesturile în timp ce spuneți „Acum îți voi spălaaa....degețelele!!!”
-          Prefăceți-vă că mirosiți fiecare parte a corpului înainte să o spălați și exagerați faptul că e murdar. Spălați-l și apoi mirosiți din nou și spuneți că acum e curat.
Stropitul
-          Aplecați-vă aproape de copil astfel încât vă udă brațul. Exagerați expresiile faciale și gesturile.
Activități zilnice
Completarea activităților zilnice
-          Exagerați limbajul trupului și expresiile faciale pentru a indica felul în care vă simțiți de-a lungul zilei. Dacă sunteți fericit datorită a ceva ce se întâmplă, exagerați zâmbetul și bateți din palme
-          Dacă ceva se întâmplă și sunteți trist, indicați acest aspect prin exagerarea expresiilor faciale, poziției corpului și prin limbaj(„OUCH”)
-          Exagerați calitatea vocală în diverse medii. Spre exemplu, la bibliotecă vorbiți în șoaptă pentru a indica volumul corespunzător al vocii


Revenim în curând cu noi informații,
Dr. Psih. Nedelcu Maria( Crina)& Psihopedagog Cîrstea Marina


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu