3 noiembrie 2015

Creşterea independenţei faţă de familie

Copiii cu deficienţe trezesc sentimente de protecţie în adulţi. Deseori, această  tendinţă de protecţie formează un scut între copii şi mediul înconjurător. Mulţi dintre copiii cu tulburare de spectru autist sunt asistaţi de părinţi în activităţile lor zilnice.  Deseori, la începutul terapiei, ei sunt îmbrăcaţi, hrăniţi de către părinţi pentru că ei nu au această îndemânare.  Unii dintre ei nu au făcut aceste lucuri niciodată. Părinţii încearcă să îi înveţe aceste abilităţi, însă poate apărea frustrarea, urmată apoi de abandon. Unii copii deprind aceste aptitudini de autoîngrijire , însă nu le stăpânesc într-un mod folositor.

Întervenţia în TSA surprinde aceast aspect. În primă etapă se realizează o evaluare a copilului pentru a se stabili nivelul său de dezvoltare şi a se prezenta părinţilor ce anume pot să realizeze singuri, respectiv,  unde se poate interveni. Această etapă ajută părinţii să realizeze potenţialul copilului şi îi determină să încurajeze mai puternic la copil abilităţile de autoîngrijire. De asemenea, în acest demers, se poate realiza un plan împreună cu părinţi. Se stabilesc scopuri precise şi  sunt oferite sfaturi detaliate  pentru ca aceştia să deprindă cum să implementeze programele de autoîngrijire, ce vin în ajutorul lor, dar mai ales al copilului.

P.Howlin, M. Rutter – „Treatment of autistic children”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu