Abordarea comportamentală în tratament

Încă din anii 1960, a existat o creştere în alegerea metodelor comportamentale. Cei care au pus bazele acestei tehnici au convins prin eficacitatea crescută şi bunele rezultate obţinute în domeniul psihologiei şi psihiatriei. În aceea perioadă, aceste metode erau folosite cu succes în tratamentul multor probleme întâlnite la copii.

Tehnicile de bază sunt construite pe principii derivate din teoriile învăţării, având ca scop înlocuirea unui comportament indezirabil, cu unul dezirabil. Recompensele şi încurajările erau o parte importantă a terapiei, iar comportamentul copiilor se modifica cu ajutorul prompturilor, al modelării, sau a al întăririlor.
Aplicarea tehnicilor comportamentale s-a extins considerabil în ultimii ani. În terapia copiilor cu tulburare de spectru autist sunt folosite aceste metode adaptate la caracteristicile tulburării fiecărui copil. Mai important decât congruenţa între tipul tulburării şi tehnicile folosite, este folosirea metodelor în funcţie de nevoile copilului, deoarece tulburările nu se manifestă la fel. P.Howlin, M. Rutter – „Treatment of autistic children”